Noutăți

Consilierii locali şi judeţeni vor informări cu privire la cheltuielile societăţilor şi regiilor din subordinea consiliilor, local şi respectiv judeţean. În şedinţele de Consiliu...
Echipa Direcției de Asistență și Protecție Socială din municipiu a lansat ieri proiectul „Centru Multifuncțional Sofia", dedicat în egală măsură copiilor aflați în situații de...
Consiliul Judeţean a demarat o acţiune de igienizare a DJ 229A. Pe toată perioada lunii mai, echipa prezentă în această zonă a efectuat lucrări precum: decolmatarea şanţurilor...
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Cosmin Boiangiu, a participat ieri, la Adunarea Festivă a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (ANCMRR),...

Asset Publisher

« Back

Primăria comunei Beidaud

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primariabeidaud.paginadestart.com.

Prezentare

Beidaud este un sat situat in partea de sud a  judetului Tulcea, in Podisul Casimcei. Este resedinta comunei Beidaud. Localitatea se afla la o distanta de 65 de km de municipiul Tulcea. Comuna Beidaud se învecinează la  nord cu teritoriul comunei Stejaru, la est cu teritoriul comunei Baia,la sud cu judetul Constanta si la vest cu teritoriul comunei  Casimcea.

 

Legătura între Beidaud şi Municipiul Tulcea se face prin DN22 Tulcea - Două Cantoane şi DJ222 Două Cantoane  - Beidaud. Distanta de la Beidaud la municipiul Tulcea este de 61 km. Sub raport climatic - clima continentala,de stepa,  veri fierbinti cu precipitatii slabe; ierni nu prea reci-cu viscole puternice; temperatura medie anuala 10,8°C; cantitatea medie de precipitatii 400-500mm/mp anual.

 

Comuna are în componentă 3 sate: Beidaud, reşedinta de comună, Neatârnarea şi Sarighiol de Deal.

 

Conform ultimului recensământ realizat în teritoriul administrativ al comunei Beidaud se înregistrau 1821 locuitori. Principalele etnii la recensământul populaŃiei din 18 martie 2002: romani – 1513 persoane , aromani – 234 personae ,rromi – 72 persoane.

 

Legătura rutieră directă cu municipiul Tulcea, se face prin DJ 222 şi DN 22 (E87). Teritoriul administrativ al comunei este tranzitatde DJ 222 pe o lungime de 12,3 km şi DJ 222 E pe o lungime de 4,0 km. Pentru reabilitarea celor două tronsoane de drum judetean în anul 2009 s-a început procedura pentru  întocmirea proiectelor de execuţie. Lucrările se preconizează să înceapă în anul 2010. Drumurile comunale care asigură legătura între localităŃile componente ale comunei sunt:

 

- DC 19: Baia – Beidaud; 5 km pe teritoriul comunei. Este din pământ şi propus pentru execuţie.

- DC 24: Sarighiol de Deal – Neatârnarea în lungime de 6 km. Este din pământ şi propus pentru execuţie.

- DC 25: Neatârnarea – Stejaru, 2,5 km pe teritoriul  comunei. Este pietruit şi propus pentru modernizare.

 

Reţeaua stradală a comunei însumează 30,8 km drumuri din pământ în stare foarte rea din care :   11,6 km în localitatea Beidaud ; 7,82 km în Sarighiol de Deal şi 11,38 km în Neatârnarea.
Există un studiu de fezabilitate pentru un proiect  de execuţie a drumurilor comunale şi străzilor din cele trei localităţi în valoare totală de 3,3 milioane lei.

Economie

Sectorul economic cu cea mai rapidă creştere din localitate este zootehnia. Şansele cele mai ridicate de dezvoltare în viitor sunt atribuite însă proiectelor de investiţii în producţia de energie eoliană. Agricultura şi sectorul primar înregistrează un declin rapid.

 

Cel mai atractiv factor caracteristic mediului de afaceri pentru potenţialii investitori este avantajul specific oferit de potenţialul eolian. În această direcţie, Primăria a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu o firmă pentru constituirea unui parc eolian de 100 MW. Un factor descurajant îl constituie starea necorespunzătoare a sistemului de irigaţii, element ce ridică obstacole practicării agriculturii. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii 3 ani  iar dinamica economică a localităţii poate fi caracterizată prin stabilitate. Comuna Beidaud nu dispune în prezent de canalizare sau de studii de fezabilitate pentru proiecte de realizare a reţelei de canalizare sau de racordare la o staţie de epurare.

 

Situaţia alimentărilor cu apă în Beidaud se prezintă astfel (conform evidenţei Consiliului Judeţean Tulcea):

 

- alimentare cu apă în Sarighiol de Deal, prin HG 687/1997, finalizată, PIF 2006;
- în cazul localităţilor Beidaud şi Neatârnarea există studii de fezabilitate pentru reabilitarea şi extinderea sistemului, proiectele fiind programate pentru finalizare în 2011. 

 

Infrastructura de telecomunicaţii este acoperită petoate căile: telefonie fixă şi mobilă, televiziune prin cablu şi internet, gradul de acces fiind de 10% în cazul telefoniei fixe, 90% telefonie mobilă şi televiziune prin cablu. Conexiunea la internet esteprezentă în instituţia Primăriei şi în şcoală.

 

Comuna Beidaud este membră în „Asociaţia de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere" Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea şi implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea", proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu. În anul 2009, în bugetul comunei a fost prevăzută suma de 2.797.000 lei, atât la venituri cât şi la cheltuieli.

 

Numărul de proiecte necesare comunităţii este considerat a fi de 6 proiecte. Pentru toate acestea există studii de fezabilitate, unele fiind în prezent în faza de implementare şi Primăria consideră că cel puţin jumătate pot obţine finanţare prin fonduri structurale. Impedimentul principal în dezvoltarea de proiecte locale este lipsa consultanţei privind sursele de finanţare nerambursabile.

 

Comuna nu dispune de o strategie de dezvoltare locală care să cuprindă priorităţile de dezvoltare ale comunei. Comuna conţine resurse de şisturi verzi, calcare şi loess. Repartiţia concretă, în suprafaţă, a acestor componente şi stabilirea amplasamentelor unor eventuale cariere pot fi făcute numai prin cercetări geologice amănunţite. Deşi şisturile verzi se ivesc aproape peste tot de  sub pătura acoperitoare de loess, cele mai mari resurse se găsesc între localităţile Beidaud şi Sarighiol de Deal, la sud-est de cea de-a doua şi în jurul localităţii Neatârnarea (exceptând partea de  sud-vest, acoperită de loess). Condiţiile de exploatare sunt foarte bune iar resursele existente sunt imense.

 

Loessul, sau depozitele loessoide, este omniprezent pe teritoriul comunei acoperind în cea mai mare parte şisturile verzi. Ca urmare a marii sale răspândiri şi resursele sunt extrem de mari. Calcareleau o răspândire restrânsă, fiind semnalate în dealul Tăuşan, existent în partea de nord a localităţii Sarighiol de Deal. Exploatările de substanţe minerale solide Din cele trei localităţi componente ale comunei se cunosc exploatări doar la Sarighiol de Deal. Aici, în partea nordică a localităţii, în cariera Dealul  Tăuşan, s-a extras un calcar vânăt, existent sub o suită de calcare marmorate roşietice, cenuşii şi albe, dolomitice cu structura fin cristalină. Analiza SWOT, prezentată mai sus, evidenţiază sintetic problemele majore cu care se confruntă comuna. Plecând de la analiza SWOT putem identificaposibile direcţii strategice de acţiune în vederea diminuării impactului problemelor identificate asupra dezvoltării durabile a comunei.

 

Primăria a identificat importanţa strategică a extinderii sistemelor de alimentare cu apă şi realizarea unui sistem de canalizare funcţional şi are planificate proiecte în acest sens. Considerăm că este prioritar să se deruleze un proiect de realizare/extindere a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, cu finalizare în perioada 2008-2013. ţinând cont că se manifestă tendinţe de emigrare a populaţiei, comuna trebuie să furnizeze servicii  publice de bază pentru a-şi păstra locuitorii şi atrage noi locuitori. Plecăm de la premisa că dezvoltarea sa durabilă curentă şi ulterioară (şi păstrarea locuitorilor şi atragerea de noi locuitori) este direct legată de existenţa infrastructurii.Pe lângă aceste argumente, infrastructura de bază (reţele de apă, canalizare, drumuri) se înscrie în priorităţile Uniunii Europene privind noile state membre, cerinţe reflectate şi în programele şi strategia de dezvoltare a României. Surse de finanţare:  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", fonduri proprii şi/sau atrase (credit bancar).

 

Comuna dispune de un potenţial agricol şi zootehnic semnificativ dar insuficient valorificat. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) încurajează dezvoltarea sectorului agricol şi silvic prin sprijinirea creşterii competitivităţii  entităţilor (IMM-uri, asociaţii de producători) care activează în domeniu. Axa 1 a PNDR „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic" prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole" şi Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" sprijină iniţiativele în domeniu. Pe baza acestor observaţii şi a problemelor identificate, recomandăm ca Primăria să desfăşoare sesiuni de informare a unităţilor şi agenţilor agricoli privind oportunităţile de dezvoltare existente. Primăria trebuie să joace un rol de catalizator în  acest proces întrucât există informaţii conform cărora producătorii sunt derutaţi, neinformaţi privind şansele existente. O altă măsură propusă este încurajarea asocierii producătorilor mici, pe baza  intereselor comune şi posibilităţilor individuale limitate, în vederea creşterii expertizei şi puterii acestora. Surse de finanţare: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Axa1 „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic", Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole" şi Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere."