Primăria comunei Topolog

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primariatopolog.paginadestart.com.

Prezentare

Comuna Topolog este situată în partea de sud-vest a judeţului Tulcea. Comuna se învecinează la est cu teritoriul comunei Topolog şi Stejaru, la nord cu teritoriul comunei Dorobanţu, la vest cu comunele Dăeni şi Ostrov şi la sud cu teritoriul comunei Casimcea. Localităţile din componenţa comunei sunt: Topolog, centru de comună, şi satele Luminiţa, Sâmbăta Nouă, Măgurele, Cerbu, Făgăraşu Nou şi Calfa. Sat de reşedinţă al comunei Topolog, este amplasat la 56 km SV de municipiul Tulcea, pe drumul Tulcea-Hârşova. Dinspre Măcin se poate ajunge urmând traseul prin Dorobanţu sau prin Horia, iar de la Baia, din E 87, prin Stejaru şi Sâmbăta Nouă. 

 

Comuna Topolog este situată în sud-vestul judeţului Tulcea, comuna se află într-o zonă deluroasă, acoperită în mare parte de păduri. În partea estică se învecinează cu comuna Ciucurova şi Stejaru; La nord cu comuna Dorobanţu; La sud cu comuna Casimcea; În partea vestică cu comunele Dăeni şi Ostrov.
 

Reşedinţa comunei este Topolog. Satele subordonate fiind: Topolog, Luminiţa, Sâmbăta Nouă, Măgurele, Cerbu, Făgăraşu Nou şi Calfa. Comuna Topolog este străbătută de drumul naţional DN 22A Bucureşti-Hârşova-Tulcea.

 

Accesul în comunitate se poate face pe drumul naţional Tulcea - Bucureşti dinspre Tulcea şi respectiv Bucureşti, sau dinspre Constanţa prin localitatea Hârşova, sau prin Comuna Saraiu pe acelasi drum naţional. Deasemeni dinspre Galaţi-Brăila se poate ajunge în comunitatea nostră pe Soseaua Măcin Constanţa care trece prin localitatea Atmagea - Izvorul Cerbului la 5 Km distanţă de Topolog.

 

- (Harsova - Saraiu) - Topolog - Ciucurova (DN22D)- (Nicolae Balcescu) - Nalbant - Cataloi - (DN22 Tulcea);

- DJ223A - Casimcea - Cerbu (DJ222B com Topolog) - DN22D (Ciucurova - Slava Cercheza) si Slava Rusa - Babadag - Enisala;

- DJ223B - Ceamurlia de Sus - Stejaru -  (223A Cerbu) - Topolog - Dorobantu - Traian - Cerna;

 

Localitatile aflate in administratie sunt: Cerbu, Sâmbăta Nouă, Luminiţa, Măgurele, Făgăraşu Nou, Calfa, Topolog.

 

Satul a fost mereu un pol de dezvoltare regională, având rolul unui târguşor care, după obiceiul acelor vremuri (1960-80), avea mari şanse să fie declarat oraş, proiect care a fost însă abandonat. Principalele activităţi sunt legate de agricultură. În cele câteva asociaţii agricole se cultivă cu precădere cereale şi plante tehnice, secundare fiind viţa de vie şi plantele furajere. Suprafaţa relativ mare de păşune permite creşterea animalelor, atât a cornutelor mari cât şi a ovinelor. Un gater şi două magazine de piese auto presupun diversificarea gamei preocupărilor cetăţenilor din Topolog. Pădurile care acoperă dealurile din jur oferă un alt sector de activitate câtorva locuitori, respectiv exploatarea lemnului.

Istoric

Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au scos la iveală urme de locuire umană din neolitic şi epoca bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, din perioada romană şi romanobizantină. Conform afirmaţiilor învăţătorului Gh. Avram, citat de D. Şandru, în nordul satului actual era o aşezare turcească importantă, numită Cimciler, pe care românii veniţi din Ardeal au găsit-o având în centrul său o troiţă pe care stătea scris: aici a fost altarul bisericii creştine din orăşelul Cimciler. Menţiunea creştin presupune existenţa unui grup românesc chiar pe perioada existenţei aşezării pomenite. Ea pare să fie localitatea pomenită de I. Ionescu de la Brad, pe o listă mai lungă, cu aşezări distruse de conflictul ruso-turc din 1828-1829. Intersant este faptul că acea localitate purta tot numele Topolog, motiv pentru care presupunem că afluxul mocanilor transilvăneni este mult mai vechi.

 

După războiul din 1855, satul a fost repopulat cu români din Transilvania, Moldova şi SE Munteniei, numărul familiilor ardelene crescând de la un an la altul, astfel că în 1940 se înregistrau 285. În sprijinul acestei afirmaţii stă mărturia aceluiaşi învăţător: Românii s-au aşezat mai în jos de satul turcesc, formând Topologul Român. Primele familii au fost: Dumbravă, Scorţea, Bucurenciu, Butoi, Mocanu, Costea, Chiujdea, Hermeneanu şi Pană. Au mai venit şi alţii, în majoritate tot din Ardeal: din Ţara Oltului şi Săcele. Acestora li s'au alăturat, în urma colonizărilor dintre 1882-1898, un număr însemnat de români din părţile Râmnicului Sărat (majoritatea din Bisoca), aşezându-se între Topologul Român şi Topologul Tătar.

 

În cursul timpului turcii au emigrat şi comuna este acum în întregime românească; la nord locuiesc găurenii (porecli "Dezvoltarea Capacității Administrative" ţi astfel fiindcă sunt veniţi din părţile - "găurile" – muntoase ale Râmnicului), iar la sud moroenii, cei din Ardeal. Între cele două categorii mai există încă şi acum o notă de diferenţiere: găurenii sunt mai săraci, cu mai puţină trecere în treburile obşteşti, mai nebăgaţi în seamă…

 

La început, localitatea era compusă din două aşezări: Topal-ava şi Topal-Ak, adică Topologul Român şi Topologul Tătar, denumiri cu care apare pentru prima oară în Defterul General otoman din 1573. Sub denumirea actuală, Topolog, aşezarea este trecută în harta lui Zirbeck. În harta militară rusă din 1928, comuna apare ca Tunalo, pentru că în 1850 agronomul Ion lonescu de la Brad să menţioneze aici două localităţi alăturate: Topalong şi Topolog, cu menţiunea că cea din urmă era deja părăsită din cauza războiului ruso - turc din 1828-1829. În prezent, denumirea localităţii noastre a rămas Topolog.

 

Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au scos la iveală urme de locuire umană din neolitic şi epoca bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, din perioada romană şi romano-bizantină. Conform afirmaţiilor învăţătorului Gh. Avram, citat de D. Şandru, în nordul satului actual era o aşezare turcească importantă, numită Cimciler, pe care românii veniţi din Ardeal au găsit-o având în centrul său o troiţă pe care stătea scris: aici a fost altarul bisericii creştine din orăşelul Cimciler.

 

Menţiunea creştin presupune existenţa unui grup românesc chiar pe perioada existenţei aşezării pomenite. Ea pare să fie localitatea pomenită de I. Ionescu de la Brad, pe o listă mai lungă, cu aşezări distruse de conflictul ruso-turc din 1828-1829. Intersant este faptul că acea localitate purta tot numele Topolog, motiv pentru care presupunem că afluxul mocanilor transilvăneni este mult mai vechi. După războiul din 1855, satul a fost repopulat cu români din Transilvania, Moldova şi SE Munteniei, numărul familiilor ardelene crescând de la un an la altul, astfel că în 1940 se înregistrau 285.

 

În sprijinul acestei afirmaţii stă mărturia aceluiaşi învăţător: Românii s-au aşezat mai în jos de satul turcesc, formând Topologul Român. Primele familii au fost: Dumbravă, Scorţea, Bucurenciu, Butoi, Mocanu, Costea, Chiujdea, Hermeneanu şi Pană. Au mai venit şi alţii, în majoritate tot din Ardeal: din Ţara Oltului şi Săcele. Acestora li s-au alăturat, în urma colonizărilor dintre 1882-1898, un număr însemnat de români din părţile Râmnicului Sărat (majoritatea din Bisoca), aşezându-se între Topologul Român şi Topologul Tătar.

 

În cursul timpului turcii au emigrat şi comuna este acum în întregime românească; la nord locuiesc găurenii (porecliţi astfel fiindcă sunt veniţi din părţile - găurile – muntoase ale Râmnicului), iar la sud moroenii, cei din Ardeal. Între cele două categorii mai există încă şi acum o notă de diferenţiere: găurenii sunt mai săraci, cu mai puţină trecere în treburile obşteşti, mai nebăgaţi în seamă.

Economie

Dezvoltarea comunei Topolog din punct de vedere economic se bazează pe următoarele sectoare, care înregistrează o creştere în prezent: comerţ şi prestări servicii în agricultură. In opoziţie, se înregistrează un declin al activităţilor industriale. Formele de parteneriate între mediul de afaceri sau ONG - uri şi autorităţile publice din localitate lipsesc sau se conturează lent la nivelul comunei Topolog. Relaţiile sunt mai intensificate cu IMM-urile din domeniul agricol şi zootehnic.

 

Astfel, Primăria a realizat un parteneriat pentru un centru de prelucrare a laptelui de capră şi colaborează cu asociaţia de crescători de animale în vederea reabilitării islazului comunal. Suprafaţa comunei în proporţie de 25% se constituie în rezervaţie naturală. Zona de Bujor Dobrogean este protejată, face parte din programul Natura 2000, ceea ce împiedică dezvoltarea activităţilor industriale şi nici agricole (fiind interzisă folosirea de pesticide, ierbicide, diverse tehnologii).

 

Taxele colectate la bugetul local, în ultimul an sunt adunate în proporţie de 100%, de la proprietarii de terenuri extravilane (agricole) şi de la populaţie. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân: solul fertil, resursele eoliene şi aeronautica. Mediul de afaceri a rămas neschimbat în ultimii trei ani şi s-a înregistrat o creştere lentă a puterii economice a comunităţii.

 

Sectorul privat dispune de 40 IMM-uri înregistrate şi active. Principala cale de colaborare a Primăriei cu aceste firme constă în activităţi uzuale, de furnizare de diferite servicii.

 

Solurile sunt favorabile pentru agricultură dar comuna nu dispune de mijloace de exploatare. Chiar dacă este dependentă de condiţiile climatice, agricultura constituie principala pârghie de dezvoltare a localităţii. Modernizarea şi reprofilarea centrului de vinificaţie în secţie de îmbuteliere pentru băuturi spirtoase este o altă sursă de venituri. Există un centru de prelucrare al laptelui de capră. Animalele sunt crrscute de localnici la scară largă în special pentru subzistenţă.

 

Zona oferă condiţii optime pentru practicarea agriculturii, fiind străbătută de mici cursuri de apă. Astfel se explică funcţionarea aici a numeroase ferme rurale.Agricultura, este susţinută de cele două ramuri principale: cultura plantelor si creşterea animalelor. Principalele activităţi economice sunt: comerţul si prestările de servicii în agricultură.

 

Ocupaţia de bază este agricultura, iar aceasta constă în cultura cerealelor şi a plantelor tehnice şi creşterea animalelor, ocupaţie tradiţională în întreaga zonă, ovinele fiind preponderente. Patru societăţi agricole grupează cea mai mare parte a terenurilor cu care ţăranii au fost împroprietăriţi după 1989. Prin dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, eventual prin comasarea satelor mai mici, Topolog va rămâne să polarizeze activitatea economică a comunei, fără perspective de dezvoltare spectaculoasă.

 

La nivelul comunei exista în anul 2009 un număr de 296 de salariaţi, din care 16 activau în agricultură/silvicultură şi pescuit, 7 în industrie, 6 în industria prelucrătoare, 1 în distribuţia apei/salubritate/gestionarea deşeurilor, 74 în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 1 în transport şi depoziţare, 16 în hoteluri şi restaurante, 11 în informaţii şi comunicaţii, 1 în intermedieri financiare şi asigurări, 1, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 41 în administraţie publică şi apărare/asigurări sociale din sistemul public, 105 în învăţământ, 22 în sănătate şi asistenţă socială, 1 în activităţi de spectacole, culturale şi recreative. 

 

Facilitatile oferite investitorilor sunt: punerea la dispoziţie de trenuri în condiţii avantajoase; Sistem de alimentare cu apă şi canalizare; Cablu TV; Reţea de telefonie fixă şi mobilă; Internet.

 

O investiţie importantă se poate face în centralele eoliene, zona fiind foarte bună în acest sens. În acest moment pe raza comunei Topolog sunt montate un număr de 42 turbine eoliene cu o putere totală de aproximativ 93,26 MW.

 

Proiecte de investitii:

 

- Centru local de informare turistică în comuna Topolog şi proximităţi, dezvoltare şi marketing turistic
- Reabilitare, modernizare şi utilitare cămin cultural, comuna Toplolog, judeţul Tulcea
- Alimentare cu apă în localitatea Măgurele, comuna Topolog, judeţul Tulcea
- Modernizare străzi în localităţile Topolog, Făgăraşu Nou, Luminiţa şi Sâmbăta Nouă, comuna Toplolog, judeţul Tulcea
- Construire piaţă agro-alimentară modernă în localitatea Topolog, comuna Topolog
- Modernizare şi extindere alimentare cu apă în localitatea Sâmbăta Nouă şi Cerbu, comuna Topolog, judeţul Tulcea.

 

Situatia investiilor locale: Actualizare PUG; Alimentare cu apa in localitatea Magurele, Comuna Topolog, Judetul Tulcea; Cadastru; Campus scolar; Casa verde; Centru de informare turistica; Construire piata agroalimentara; Modernizare si extindere alimentare cu apa Sambata Noua si Cerbu, comuna Topolog, Judetul Tulcea; Modernizare strazi in localitatea Topolog, comuna Topolog; Modernizare strazi in Fagarasu Nou; Modernizare strazi in Luminita; Modernizare strazi in Sambata Noua; Reabilitare, modernizare si utilare camin cultural Topolog; Realizare de noi spatii verzi in comuna.

Educație

Localitatea Topolog reprezinta un centru educational pentru zona prin Grupul Scolar Agricol Topolog, ce cuprinde formele de invatamant, de la Prescolar, Scolar,Gimnazial, Liceal si Scoala de Arte si Meserii. A fost infiintat in anul 1962 si coordoneaza inca 6 scoli rurale din localitatile apartinatoare de comuna, urmand a fi transformat in campus scolar prin proiectul „Campus". Comuna Topolog a obtinut prin Programul Operational Regional 2007-2013, finantarea proiectului „Scoala emblema comunitatii" in cadrul axei prioritare 3, domeniul de interventie 3.4." .Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale profesionale". Proiectul, elaborat de un colectiv de cadre didactice, are o valoare eligibila de aproximativ 964.000 lei. Cu acesti bani vor fi dotate atelierele scoala, salile de curs si modernizata ferma zootehnica a Grupului Scolar Agricol din localitate. Astfel vor fi achizitionate utilaje agricole moderne, bancuri de lucru unelte si echipamente IT.

 

Liceului Tehnologic Topolog  ,infiinţat în anul 1961, a dovedit de-a lungul existenţei sale că este un pilon important al comunităţii noastre, şcolarizând elevi de pe raza comunei Topolog, dar şi din comunele învecinate. 

 

Acum vine cu noi oferte educaţionale pentru anul scolar 2013-2014, oferte care satisfac cerinţele educaţionale pentru învăţământul obligatoriu de nivel preprimar, primar şi gimnazial, precum şi cele ale învăţământului profesional şi tehnic, în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa internă a muncii. Acesta, în parteneriat cu grupurile de interese interne (elevi, părinţi, personal didactic, echipa managerială) şi grupurile de interese externe (comunitatea locală şi regională, agenţii economici, instituţii publice) îşi va adapta oferta educaţională, conform cererii de pe piaţa forţei de muncă, la diverse trasee educaţionale şi tehnologice. 

 

Totodată şcoala va adopta strategii de îmbunătăţire a procentului de promovabilitate a examenelor de finalizare a ciclurilor de învăţământ astfel încât să crească cu 25%, în acelaşi timp cu creşterea de 20% a inserţiei absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă. 

 

Rolul primordial îl va avea focalizarea întregii activităţi de instrucţie şi educaţie pe elev, ca principal partener, în vederea asigurării şanselor egale de acces la educaţie a tuturor tinerilor.

Sănătate

Între dotările care merită atenţia se impun dispensarul uman şi o farmacie, cu o bună încadrare.

Turism

Asemanător cu situaţie comunei Topolog, teritoriul comunei Topolog prezintă o situaţie excepţională, datorită faptului că în proporţie de 25% se constituie în rezervaţie naturală, prin zona de Bujor Dobrogean protejată, care face parte din programul Natura 2000. Împrejurimile satului sunt cât se poate de pitoreşti şi chiar există o anumită infrastructură (cabane forestiere, popasul turistic Cerbul lopătar) care ar putea fi modernizată, turismul de tranzit sau de week-end putând face din Topolog un loc căutat. Ridicarea unor mănăstiri şi schituri în zonă ar putea contribui la dezvoltarea unui turism de tip pelerinaj religios.

 

Localitatea Topolog prezinta cateva obiective de interes turistic. Asezarea are acces facil la manastirile din nordul Dobrogei pe circuitul Niculitel Bazilica si altarul din localitate, complexul arhitectural bisericesc „Cocos" si celebra manastire Saon asezata pe malul lacului Telincea, manastirea Celic-Dere precum si Delta Dunarii prin orasul Tulcea sau alte rute de legatura.

 

- Izvorul Cerbului – Popasul turistic izvorul Cerbului aflat la 5 km de Topolog ( pe ruta bucuresti –Tulcea ) reprezinta un alt punct de atractie al asezarii.

- Manastirea Cerbu – este amplasata la poalele unei coline la distanta de 6 km.

- Cabanele forstiere – Cabana Vraja, Cabana Secaru sunt doua dintre cabanele forestiere de interes turistic.

- Manastirea Sfanta Cruce amplasata la 2 km de marginea unei minunate paduri de tei ,reprezinta un punct de atractie al comunei.

 

Alte puncte de interes turistic din zona sunt:

 

- Biserica ortodoxă - Făgăraşu Nou
- Schitul Topolog cunoscut şi ca "Schitul Înălţarea Sfintei cruci"
- Biserica ortodoxă - Măgurele
- Pădurea Topolog
- Muzeul satului Topolog
- Aşezarea romană de la Topolog
- Rezervaţia naturală Măgurele precum şi cabanele forestiere Cabana Vraja şi Cabana Secaru
- Popasul "Cerbul Lopătar"
- Centrale eoliene
- Bujorul Dobrogean

- La 8 km spre Slava se afla o moara de vant .

- La 9 km spre Slava Cercheza se afla Manastirea Uspenia, un monument de arhitectura religioasa, infiintata in secolul XVII,  manastire de calugari apartinand cultului ortodox de rit vechi.