Primăria comunei Peceneaga

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primariapeceneaga.paginadestart.com.

Prezentare

Localitatea Peceneaga este aşezată în sud–vestul judetului Tulcea, pe bratul drept al Dunării (bratul Măcin) la o distantă de 70 km de oraşul Tulcea si 40 km de oraşul Măcin. Comuna este delimitată la nord de comuna Turcoaia, la est de comuna Dorobantu, la sud de comuna Ostrov şi la vest de bratul Dunării. Pentru prima dată Peceneaga este consemnată în registrele turceşti din anul 1573. În anul 1880 este construită şcoala generală iar în 1882 a fost construit sediul primăriei Peceneaga. Sub raport climatic se înregistrează climă continentală cu veri călduroase şi ierni geroase cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală este de 11°C iar cantitatea medie de precipitatiii este de 440 mm/mp anual.

 

Conform datelor furnizate de Directia Judeteană de Statistică Tulcea la ultimul recensământ în teritoriul administrativ al comunei Peceneaga erau înregistrati 2.051 de locuitori, în majoritate de etnie română. Forta de muncă este calificată în domenii precum agricultură, industrie şi zootehnie. În industria uşoară sunt 50 de persoane disponibile să lucreze, ceea ce facilitează amenajarea unor fabrici de confectii.

 

Legătura rutieră a comunei cu celelate localităti este asigurată de DJ 222F. Pe acest drum care străbate teritoriul adminstrativ al comunei pe o lungime de 12 km, directia sud-nord, în cursul anului 2009 s-au executat lucrări de întretinere prin aşternerea unui covor continuu de asfalt . O legătură rutieră cu localitatea Turcoaia şi carierele din zonă se face prin DC50, care străbate teritoriul comunei pe lungimea de 2,0 km , directia NV-SE. Acest drum a fost pietruit în întregime, pe lungimea de 12,0 km în cursul anilor 2005 şi 2006 cu fondurile de la Programul de Dezvoltare Rurală.

 

Reteaua stradală din intravilanul localitătii Peceneaga însumează 13,8 km, din care 1,2 km asfaltati, 2,0 km pietruiti şi restul din pământ. Pentru restul retelei a fost întocmit studiul de fezabiliatate şi se urmăreşte accesarea de fonduri pentru executia lucrărilor de reabiliatare şi modernizare.

 

Comuna nu are un sistem de canalizare şi nici statie de epurare. Sunt pregătite studii de fezabilitate pentru canalizare, statie de epurare şi alimentare cu apă şi există proiecte pregătite pentru realizarea acestor sisteme. 

 

Infrastructura de telecomunicatii din comuna Peceneaga este bine dezvoltată, majoritatea populatiei având acces la telefonie mobilă 85% şi 90% acces la televiziune prin cablu. Cu toate acestea, doar 12 calculatoare Comuna Peceneaga din comună sunt conectate la internet. d. Deşeuri este membră în „Asociatia de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere" Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea şi implementare.

 

Comuna este formată dintr-o singură localitate: Peceneaga.

Drumul judeţean DJ 222 F Tulcea - Ostrov face legătura între comuna Peceneaga şi celelalte localităţi din judeţul Tulcea.

Suprafaţa comunei Peceneaga cuprinde zona joasă de luncă a Dunării şi zona aluvială din jurul lacului Peceneaga, zonă de racord între zona joasă şi cele două unităţi înalte: Bazinul Babadagului şi Podişul Casimcei, într-o zonă intermediară.

 

Accesul auto se face astfel: DJ223F - de la DN22A - Saraiu (jud Constanta) - Daeni - Ostrov - Peceneaga - Traian (DJ222B -Cerna);

Istoric

Comuna Peceneaga a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1573, în registrele turceşti. 
 

În anul 1880 a fost construită şcoala generală din localitate şi doi ani mai târziu sediul primăriei. Terenul agricol ,in suprafata de peste 5.500 ha,situat in zonele de nord, est si sud, este cultivat cu cereale si plante tehnice, dar este folosit si ca izlaz.

 

Cariera de piatra a folosit pana in anul 1985, de aici se extrageau sisturi verzi si se comercializau. Actualmente piatra extrasa este folosita doar pentru reabilitarea drumurilor comunale si constuirea locuintelor.

 

Fluviul Dunarea margineste partea de vest a satului si este zona propice pescuitului mai ales in zona Baltina (spre Ostrov) si zona Potmol (spre Turcoaia), zone favorabile dezvoltarii agroturismului. Trecerea in Insula Mare a Brailei se face cu ajutorul unei salupe, dar si cu barca.

Economie

Dezvoltarea comunei Peceneaga din punct de vedere economic se bazează pe următoarele sectoare: agricultura şi industria uşoară (textilă). Datorită apropierii de Dunăre există locuri prielnice pentru dezvoltarea agroturismului, a pescuitului sportiv şi a activitătilor de agrement.

 

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potentiialii investitori sunt: facilităti din partea Primăriei precum concesionări de terenuri şi scutiri de taxe şi apropierea de oraşul Măcin. Se înregistrează o îmbunătătire a mediului de dezvoltare a afacerilor în ultimii trei ani şi o creştere medie a dinamicii economice a comunitătii.

 

Proiectele de investitii ale comunei sunt:

 

- Reablitare drumuri comunale
- Reabilitare sistem alimentare cu apă
- Reţea canalizare menajeră şi staţie epurare
- Împietruire străzi comunale
- Reabilitare clădire grădiniţă copii
- Proiect bază sportivă şi agrement
- Centru de bătrâni

- Proiect Casa Verde (înlocuirea sistemului de încălzire centrală în şcoli şi sediu primărie, instalare încălzire în căminul cultural, centru de zi pentru copii şi grădiniţă)

- Construirea unui dig de apărare a localităţii
- Împădurire terenuri agricole

 

Investitiile locale:

 

1.        Amenajare platforma colectare selectiva deseuri

2.        Consolidare DIG Dunare,comuna Peceneaga

3.        Constructie DIG aparare  ,comuna Peceneaga

4.        Imbunatatirea infrastructurii agricole prin modernizarea drumurilor de exploatatie agricola

5.        Inlocuirea sistemelor de incalzire la Centrul de zi, Gradinita copii, Primarie, Camin cultural, si scoala corp B

6.        Reabilitare si modernizare strazi in com. Peceneaga

7.        Reabilitare sistem de alimentare cu apa potabila com. Peceneaga

8.        Reabilitarea, modernizarea si dotarea caminului cultural din com. Peceneaga

9.        Regularizare torenti

10.      Retea de canalizare menajera si statie de epurare

 

Suprafata comunei cuprinde zona joasă de luncă a Dunării şi zona aluvială din jurul lacului Peceneaga, zonă de racord dintre zona joasă şi cele două unităti înalte (bazinul Babadagului şi Podişul Casimcei) într-o zonă intermediară. Aşezarea contine o singură localitate.

Resurse de sol 

Aproape jumătate din suprafata comunei, reprezentând portiunea nordică şi două fâşii înguste (una la limita vestică, situată paralel cu bratul Dunărea Veche şi alta în portiunea sud-vestică) sunt acoperite de aluviunile nisipoase-mâloase depuse de Dunăre. În aceste zone nu există resurse de substante minerale solide care pot fi valorificate rentabil. În restul suprafetei comunei se găsesc şisturi verzi şi depozite loessoide, ambele valorificabile. Şisturile verzi apar la suprafată, de sub depozitele loessoide acoperitoare, sub forma a două mari corpuri. Unul porneşte din interiorul satului Peceneaga şi se extinde spre sud-est, având 3 km lungime şi 1,6 km lătime. Celălalt se găseşte pe aceeaşi directie cu primul, la aproximativ 1 km spre est şi se extinde în comuna Cerna. Un altul, mult mai mic, este situat în marginea vestică a localitătii. Şisturile verzi prezente sunt constituite îndeosebi din gresii arcoziene şi microconglomerate.

 

Ele prezintă densitatea aparentă de 2,738 g/cm3. Caracteristicile fizico-mecanice determinate pe piatra spartă sunt următoarele: rezistenta la sfărâmare prin compresiune în stare uscată = 78,35%; rezistenta la sfărâmare prin compresiune după 25 de cicluri înghet-dezghet = 57,62%. Materialul extras s-a utilizat drept piatră spartă pentru constructia şi întretinerea drumurilor şi piatră naturală pentru constructii. Resursele zonei sunt imense, iar rezervele carierei din Dealul lui Glim (unde activitatea a încetat) determinate prin cercetare geologică, sunt mari.

 

Resursele de loess sunt importante şi usor de exploatat în carieră. Exploatările de substante minerale solide. Datorită alcătuirii geologice a zonei, în comună s-au exploatat şisturi verzi, de obicei ocazional şi sporadic şi în mici deschideri în apropierea malului Dunării. Singura carieră importantă cunoscută în zonă este amplasată în Dealul lui Glim. Aici, în trei fronturi de lucru, s-au exploatat şisturi verzi constituite din gresii arcoziene şi microconglomerate. Materialul extras s-a utilizat drept piatră spartă pentru construcŃia (executarea fundatiei) şi întretinerea drumurilor ş drept piatră naturală pentru constructii.

 

Comuna dispune de un potential agricol semnificativ dar insuficient valorificat. Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR) încurajează dezvoltarea sectorului agricol şi silvic prin sprijinirea creşterii competitivitătii entitătilor (IMM-uri, asociatii de producători) care activează în domeniu. Axa 1 a PNDR „Creşterea competitivitătii sectorului agricol şi silvic" prin Măsura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole" şi Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" sprijină initiativele în domeniu. Pe baza acestor observatii şi a problemelor identificate, recomandăm ca Primăria să desfăşoare pe perioada 2008-2013 sesiuni de informare a unitătilor agricole privind oportunitătile de dezvoltare existente. Primăria trebuie să joace un rol de catalizator/initiator în acest proces întrucât există informatii conform cărora producătorii sunt derutati, neinformati privind şansele existente. O altă măsură propusă este încurajarea asocierii producătorilor mici pe baza intereselor comune şi posibilitătilor individuale limitate.

Educație

Mediul educational al comunitatii noastre este asigurat de scoala cu clasele I-VIII, gradinita si centru de zi „Speranta". Scoala cu clasele I-VIII, situata in centrul satului, a beneficiat de lucrari de constructie, respectiv modernizare printr-un program finantat de Banca Mondiala, in prezent mai exista lucrari in curs de executare. Aceasta adaposteste sapte sali de clasa, doua laboratoare modern echipate si biblioteca scolara.

 

Scoala a fost/este implicata in numeroase proiecte care au menirea de a contribui la crearea unui mediu educational propice elevilor din localitate:

 

-       „Mai aproape de natura" 2007

-       „Scoala spatiu de pastrare si valorificare a folclorului si traditiilor locale" - subproiect derulat in cadrul Proiectului pentru Invatamantul rural (1 ianuarie - 31 decembrie 2006)

-       „Am grija de sanatatea mea"

-       „Centrul de documentare si informare" - derulat in perioada octombrie 2007 - mai 2008.

 

De asemenea , in cadrul scolii cele 11 cadre didactice organizeaza anual diverse activitati culturale , in care sunt angranati toti cei 200 de elevi :

-       serbari la sfarsitul anului scolar , in saptamana 1-8 martie ,serbarea pomului de iarna ,sarbatoarea satului ;

-       concursuri pe diferite teme organizate cu ocazia zilei copilului , zilei de 1 decembrie ,zilei eroilor ;

-       aniversari si comemorari ale personalitatilor stiintei si culturii ;

 

Elevii scolii din Peceneaga s-au  remarcat prin participarea la festivalul folcloric international „Pestisorul de Aur" de la Tulcea, la festivalul folcloric „Dobroge mandra gradina"„ de la Navodari si la „Ziua recoltei", in anul 2007.

Turism

Comuna Peceneaga poate exploata potentialul turistic al aşezării pe malul Dunării. Primăria a initiat demersuri în acest sens prin amenajarea de campinguri în această zonă. Zona din jurul comunei este dotata cu locuri pitoresti pentru pescuit si, de asemenea, cu terenuri pentru constructii obiective turistice.

 

Locurile pitoresti de pe malul Dunarii, vecinatatea cu Insula Mare a Brailei, cu zona Baltina (spatiul adecvat camparii si pescuitului, cu salcii pletoase, pescarusi si alte pasari specifice zonei de delta), dealul Gim, parte a vechiului lant muntos Macin, alcatuit din sisturi verzi, care inca mai pastreaza urme ale civilizatiei romane. Toate acestea reprezinta puncte de atractie pentru turisti, locuri care asteapta sa fie exploatate si introduse in circuitul turistic al zonei.

 

Biserica situata in apropierea primariei, in centrul satului,p e un filon de piatra, se vede din orice punct al localitatii. Aceasta are picturi realizate in ulei, catapeteasma si alte icoane datand din secolul al XIX-lea, iar unele din cartile de rit dateaza din timpul Mitropolitului Andrei Saguna si a lui Alexandru Ipsilanti.