Primăria comunei Mihai Bravu

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primariamihaibravu.paginadestart.com.

Prezentare

Mihai Bravu este un sat în partea centrală a județului Tulcea. Este reședința comunei Mihai Bravu. Localitatea este așezată nu departe de râul Taița. Comuna Mihai Bravu este situată în partea centrală a judeţului Tulcea, delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord şi nord-vest teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu; la est teritoriul administrativ al comunei Sarichioi; la sud teritoriul administrativ al comunei Slava Cercheza; la sud-est teritoriul administrativ al oraşului Babadag şi la vest teritoriul administrativ al comunei Nalbant.

 

Satele componente ale comunei sunt: Mihai Bravu - reşedinţa de comuna, satul Satu Nou şi satul Turda. Sat de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume, M. Bravu este situat într-o regiune unde depresiunea M. Kogălniceanu - Babadag prezintă un golf, dominat de Dealul Roşu la E şi prelungirile dealului Marată la V, la sud de valea Taiţei. În sat se poate ajunge fie din E87, în punctul Toprachioi desprinzându-se drumul care urcă pe valeaTaiţei şi iese la N. Bălcescu, fie din DN22 Tulcea-Hârşova. Vatra sa are forma unui trapez, fiind de tip adunat şi având o textură neregulată. Spre periferii distanţa dintre gospodării este mai mare şi apar spaţii extinse, ocupate cu culturi sau cu pasuni.

 

Terenul comunei aparţine din punct de vedere geologic marii unităţi tectonice a Dobrogei de nord. Comuna este aşezată în apropierea râului Taiţa. Teritoriul acestei comune este acoperit, în proporţie de peste 80 %, de depozite loessoide, care formează o cuvertură cu grosimi ce pot depăşi, pe alocuri, 15 m. Condiţiile de exploatare şi de transport se prezintă foarte bine, iar resursele sunt semnificative. De sub pătura de depozite loessoide îşi fac apariţia formaţiuni jurasice inferioare, triasice medii şi cretacice inferioare. Jurasicul inferior este reprezentat prin gresii şi argilite şi se găseşte la aproape 3 km nord de localitatea Satu Nou, în culmea pronunţată a unui deal situat la hotarul nordic al comunei. Resursele sunt mari şi condiţiile de exploatare favorabile.

 

La sud, sud-est şi sud-vest de localitatea Mihai Bravu se află o mulţime de corpuri formate din calcare triasice medii. De fapt, ele constituie un complex calcaros-dolomitic, fin granular, intens diaclazat, slab stratificat, constituit în cea mai mare parte din calcare şi subordonat din dololomite calcaroase. Prezintă structuri cristalin-granulare, texturi compacte şi sunt afectate de numeroase fisuri umplute cu calcit alb-gălbui sau brun-roşietic. Culoarea rocilor poate fi cenuşie, brun-roşcată, roz sau cenuşiu-albicioasă. Resursele se găsesc în cantităţi foarte mari, iar exploatarea se poate desfăşura în condiţii foarte bune.

 

Terenul comunei aparţine din punct de vedere geologic marii unităţi tectonice a Dobrogei de nord. Comuna este aşezată în apropierea râului Taiţa. Teritoriul acestei comune este acoperit, în proporţie de peste 80 %, de depozite loessoide, care formează o cuvertură cu grosimi ce pot depăşi, pe alocuri, 15 m. Condiţiile de exploatare şi de transport se prezintă foarte bine, iar resursele sunt semnificative. De sub pătura de depozite loessoide îşi fac apariţia formaţiuni jurasice inferioare, triasice medii şi cretacice inferioare. Jurasicul inferior este reprezentat prin gresii şi argilite şi se găseşte la aproape 3 km nord de localitatea Satu Nou, în culmea pronunţată a unui deal situat la hotarul nordic al comunei. Resursele sunt mari şi condiţiile de exploatare favorabile.

 

La sud, sud-est şi sud-vest de localitatea Mihai Bravu se află o mulţime de corpuri formate din calcare triasice medii. De fapt, ele constituie un complex calcaros-dolomitic, fin granular, intens diaclazat, slab stratificat, constituit în cea mai mare parte din calcare şi subordonat din dololomite calcaroase. Prezintă structuri cristalin-granulare, texturi compacte şi sunt afectate de numeroase fisuri umplute cu calcit alb-gălbui sau brun-roşietic. Culoarea rocilor poate fi cenuşie, brun-roşcată, roz sau cenuşiu-albicioasă. Resursele se găsesc în cantităţi foarte mari, iar exploatarea se poate desfăşura în condiţii foarte bune.

 

Mihai Bravu este o comună în județul Tulcea. Cuprinde 3 sate: Mihai Bravu (reședința), Satu Nou și Turda.

Accesul in comuna Mihai Bravu se poate face pe  DN22 (Isaccea - Somova) - DJ229 - Niculitel - Valea Teilor - Izvoarele - (Nicolae Balcescu DN22A) - Mihai Bravu (DN22 Constanta - Tulcea) - Sarichioi;

Raul Taita (Taitza) care izvoraste din zona satului Nifon si trece prin Hamcearca - Balabancea - Horia (lacul Horia) - Izvoarele - Nicolae Balcescu - Mihai Bravu - Lacul Babadag;

Istoric

În vechile hărți și documente din perioada medievală o regăsim sub denumirea de Camber. Prima atestare documentară a acestei localități datează din secolul al XVI-lea.

 

Prima atestare documentară a acestei localităţi datează din secolul al XVI-lea. Această localitate exista în sec. XIX, fiind locuită de români şi turci, fără a putea preciza momentul întemeierii. După evenimentele din 1877 turcii au început să părăsească satul, locul lor fiind luat de alte familii de români, care au asigurat următoarea evoluţie: 747 locuitori în 1900, 948 în 1912, 1071 în 1930, 860 în 1948, 922 în 1956, 936 în 1966, 875 în 1977, 717 în 1992 şi 703 în 2002, aproape toţi români. În dicţionarul întocmit de Lahovari se arată că cei 280 locuitori erau majoritar bulgari, lor adăugându-li-se şi câţiva români, pământul pe care aceştia îl lucrau (cel din lunca Taiţei) fiind parţial mlăştinos. După cum o arată cifrele, apogeul localităţii este perioada interbelică, astăzi semnalându-se o descreştere lentă, din cauze valabile pentru întregul judeţ.

 

Alte denumiri: Camber, până în 1923

Economie

Investitii  locale:

1.      Drum de exploatare agricola loc. Satu Nou

2.      Extindere si modernizare retea alimentare cu apa in loc. M.Bravu, infiintare canalizare menajera           in loc. Satu Nou si M.Bravu, infiintare statie epurare com. M.Bravu

3.      Gradinita Turda

4.      Modernizare drum satesc

5.      Modernizare strazi

Educație

Obiective culturale: Principalele resurse turistice ale comunei Mihai Bravu sunt reprezentate de: proximitatea Parcului Naţional Munţii Măcinului şi obiective culturale religioase. Căminul cultural este dotat cu o bibliotecă cu 6000 de volume, în jurul căreia gravitează tot ceea ce înseamnă manifestări culturale, care se reduc, de regulă, la serbări şcolare sau marcarea unor evenimente.

Turism

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân poziţia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului. Obstacolele pentru potenţialii investitori sunt distanţa mare de centru de judeţ şi resursele umane îmbătrânite, incapabile de a răspunde cerinţelor de forţă de muncă ale comunităţii. Principalele resurse turistice ale comunei Mihai Bravu sunt reprezentate de: proximitatea Parcului Naţional Munţii Măcinului şi obiective culturale religioase. Munţii Măcinului se încadrează altitudinal între 7 şi 467 m, zonele strict protejate, zonele tampon totalizând 7.670 ha.

 

Astfel, aceasta reprezintă cea mai întinsă suprafaţă disponibilă în reprezentând zona cea mai înaltă a Podişului Dobrogean, fiind situaţi în apropierea limitelor vestice ale Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării". Situaţi într-un climat moderat-continental, sunt consideraţi ca fiind cei mai arizi munţi din România. Parcul Naţional ocupă zona centrală cea mai înaltă a Munţilor Măcin, cuprinzând cea mai mare parte din culmea principală (cunoscută sub denumirea de Culmea Măcinului), precum şi o culme secundară a acestora, respectiv Culmea Pricopanului. Este situat pe teritoriul administrativ al localităţilor: Măcin, Greci (situate în vestul parcului), Cerna (amplasată în vestul şi sud-vestul parcului), Hamcearca şi Luncaviţa (situate în estul acestuia), precum şi Jijila (situată în partea de nord).

 

Parcul Naţional Munţii Măcinului se întinde pe o suprafaţă de 11.321 ha, din care 3.651 ha reprezintă prezent, în care se urmăreşte conservarea unui număr maxim de specii, indivizi din fiecare populaţie, clase de vârstă pentru plante şi resurse de hrană, în special pentru prădători. Aceasta ar putea permite persistenţa pe termen lung a ansamblului florei şi faunei, prin evitarea creşterii ratelor de dispariţie datorită fragmentării. Cele mai întinse şi compacte zone strict protejate se află pe rama vestică a culmii Măcinului, în zona comunei Greci. Pe suprafeţe ceva mai reduse acestea se regăsesc şi în zona celor mai înalte vârfuri ale Culmii Pricopanului şi în zona Rezervaţiei Valea Fagilor, din partea nord-vestică a Culmii Măcinului. În sudul, dar mai ales în estul parcului, zonele strict protejate ocupă suprafeţe mai restrânse, având un caracter fragmentat datorită faptului că acestea sunt reprezentate îndeosebi prin pajişti situate pe culmile stâncoase.