Primăria comunei Horia

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primariahoria.ro.

Prezentare

Comuna are în componenţă 3 sate: Horia - resedinţa de comună, Floresti şi Cloşca. Comuna Horia este situată în partea central-vestică a judeţului Tulcea, fiind delimitată de următoarele teritorii comunale:
 

- la nord-vest se află teritoriul administrativ al comunei Hamcearca,
- la vest teritoriul administrativ al comunei Cerna,
- la sud teritoriul administrativ al comunei Ciucurova,
- la est se află teritoriul administrativ al comunei Izvoarele.

 

Comuna este străbătută pe direcţia sud – sud-vest de DN 22D Tulcea-Măcin-Brăila, iar distanţa până la Municipiul Tulcea este de 39 km.
 

Clima este continentală de stepă cu caracter colinar, ierni nu prea reci, temperatura medie anuală 11,1°C; cantitatea medie de precipitaţii 444,5mm/mp anual.
 

Drumul national DN 22A face legatura intre teritoriul comunei si restul localitatilor din judetul Tulcea.
Reţeaua rutieră a comunei Horia este compusă din: drumuri judeţene, comunale si străzi. Pe direcţia NV-SE, teritoriul comunei este străbătut de DN 22D: Măcin-Horia-Ciucurova- Două Cantoane, iar pe direcţia V-E este străbătut de DN 22F. Legătura cu Hamcearca si Luncaviţa este asigurată de DJ 222A.

 

Satul Cloşca are asigurată legătura cu sediul de comună prin DC 42 în lungime de 2,0 km.
Drumul comunal DC 43, cu lungimea de 5,0 km asigură legătura satului Floreşti cu sediul de comună Horia. De asemeni, prin DC 51, cu lungimea de 3,5 km, din care 2,0 km pe teritoriul comunei se face legătura cu DJ 222A si satul Balabancea, component al comunei Hamcearca.
Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei însumează 27,2 km; din care: 19,2 km în Horia; 3,0 km în Cloşca si 5,0 km în Floreşti.

 

Auto:
 

- DN22F - Horia - Izvoarele - Nalbant;
- DN22D - Macin - Cerna - Horia - Ciucurova - Slava Cercheza - (22A - Harsova - Tulcea);
- DJ222A - Luncavita - Hamcearca - Horia;

 

Raul Taita (Taitza) care izvoraste din zona satului Nifon si trece prin Hamcearca - Balabancea -Horia (lacul Horia) - Izvoarele - Nicolae Balcescu - Mihai Bravu - Lacul Babadag;
Paraul Islam este colectat din stanga.
Paraul Parlita (dupa ce colecteaza paraul Garlita) colectat din stanga in aria Nifon;
Paraurile Curaturi si Valea Purcareti, sunt colectate din dreapta in aria Nifon;
Paraurile Valea Vinului si Crapcea sunt colectate din stanga de catre raul Taita in aria Horia.

Istoric

Localitatea Horia este o asezare rurala de tip adunat, cu vatra bine conturata, amplasata de-a lungul soselei nationale Tulcea-Macin, la o distanta de 39 km de municipiul Tulcea. Documentar, este mentionata in hartile secolului al XVIII-lea, ca un catun cu cateva sate. La inceputul secolului al XX-lea localitatea primeste denumirea de Regina Maria, iar in anul 1947, denumirea actuala, Horia.
 

In ceea ce priveste structura etnica, localitatea Horia, a fost fondata la origine de catre o comunitate musulmana, locuita in timp de romani si bulgari,in zilele noastre o gasim azi ca fiind alcatuita din populatie majoritar romaneasca. Populatia comunei Horia este de 1238 locuitori. Suprafetele agricole constituite de teren arabil, vii, livezi, sunt exploatate in regim privat individual, sau in mici asociatii familiale, existand o retea de irigatii.

Educație

Scoala cu clasele I-VIII  este situata in centrul localitatii Horia .Scolarizeaza 171 copii, in trei cicluri de invatamant: preprimar, primar si gimnazial. Functioneaza in doua cladiri cu destinatia scoala, respectiv, gradinita. Este unitate de invatamant de stat, de zi, coordonatoare, avand in structura sa si Gradinita Floresti.

Economie

Desi se întinde pe o suprafaţă mică, comuna Horia beneficiază de o gamă variată de resurse minerale solide: roci metamorfice (sisturi cristaline), roci magmatice (granit, riolite) si roci sedimentare (carbonifere, triasice medii, cenomaniene, pleistocene medii si superioare).
Sisturile cristaline apar în Dealul Coslugea si dealul Bocluge si în zona sud-estică a comunei. Granitul existent în perimetrul comunei se găseste la nord, la aproximativ 2 km nord-vest de localitatea Floreşti. Resursele existente sunt mari.

 

Riolitul se găseste sub forma unor corpuri circulare de câteva sute de metri diametru, unul aflat la mai puţin de 1 km vest de satul Floreşti si două la 600-800 m vest si sud-vest de localitatea Horia. Resursele sunt mici spre medii. Un alt tip de riolit se află în colţul extrem sud estic al comunei.
 

La sud de satul Horia este semnalată prezenţa unui diorit (cenusiu, grauntos, compact, masiv, dur, acoperit de gresii calcaroase). S-a exploatat într-o carieră aflată la 2 km de localitate si s-a valorificat îndeosebi ca piatra spartă pentru întreţinerea drumurilor. Din el se pot confectiona pavele si bordure si se pot întrebuinţa la executarea lucrărilor de consolidari, la confecţionarea de betoane asfaltice de mare rezistenţă.
 

Depozitele carbonifere inferioare constituie Formaţiunea de Carapelit, întâlnită si în alte comune. Ea este constituită din sisturi argiloase, grauwacke si conglomerate. Se înâlnesc în zona sud-vestică a comunei, la vest si sud-vest de localitatea Horia, sub forma unor corpuri de până la 2 km lungime. Resursele sunt mari iar condiţiile de exploatare sunt bune.
Depozitele triasice medii au o răspândire restrânsă, formând un corp de peste 1 km lungime, existent în partea de sud-est a comunei. Sunt alcătuite din calcare triasice medii (anisiene si ladiniene) cu amoniţi iar resursele existente sunt medii.

 

Cenomanianul apare pe o arie restrânsă în partea sudică a comunei. El este alcătuit din conglomerate calcaroase, calcare grezoase glauconitice, uneori calcare lumaselice. Resursele sunt medii iar condiţiile de exploatare în carieră sunt favorabile.
 

În două (Horia si Floreşti) din cele trei localităţi ale comunei se regăsesc urmele vechilor cariere de exploatare a rocilor. În împrejurimile localităţii Horia s-au extras diorite, riolit si gresie. Dioritul (cenusiu, grăunţos, compact, masiv, dur, acoperit de gresii calcaroase) s-a exploatat într-o carieră aflată la 2 km sud de Horia. S-a valorificat îndeosebi ca piatră spartă pentru întreţinerea drumurilor dar din el se pot confecţiona pavele si bordure si se poate folosi la executarea lucrărilor de consolidari si la confecţionarea de betoane asfaltice de mare rezistenţă.
 

Lângă Floreşti, la 15 km nord-vest de localitate, în Dealul Babair, s-a extras un conglomerat de culoare închisă, având o grosime de aproximativ 10 m. După operaţia de concasare el s-a folosit ca pietris pentru întreţinerea drumurilor.

Turism

Villa rustica romana - vestigiile unei asezari romane.