Primăria Comunei Casimcea

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primariacomuneicasimcea.ro.

Prezentare

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22 minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.

 

Are urmatoarele vecinatati:

 

- la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog

- la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,

- la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta

- la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.


Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din platforma de sud. Relieful este dispus in trepte, care scad in altitudine de la nord spre sud. El este alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi la care se alatura sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul culoarului Casimcea precum si cuvertura depozitelor loessoide. Se poate spune ca din punct de vedere geomorfologic s-a stabilit o singura unitate si anume: Podisul Casimcea si subunitatile sale:

 

- campie inalta, slab ondulata, care are cea mai mare parte a teritoriului.
- vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si ramificatiile lor scurte si maluri abrupte.

 

In podisul Casimcea exista mai multe asocieri de tipuri de soluri:

 

Solurile balane, cu diferite subtipuri sunt formate de depozitele loessaide cu structuri acvifereifere situate pana la 20mm    adancime. Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului, fiind caracteristica stepei dobrogene.

 

Au o fertilitate ridicata si solurile castanii de padure xerofile si sublocuri. In lungul vaii Casimcea pe calcare cretacice s-au dezvoltat rendzinele brune precum si solurile neevoluate de tipul litosolurilor. Clima, sub influenta careia se afla aceste teritorii este caracteristica regiunii de stepa semiuscata si doua mici variante de microclimat, unul de silvo-stepa in apropierea padurii, si al doilea de stepa uscata.

 

Valorile principalilor parametri climatici sunt:

- nebulozitatea cea mai redusa din tara;

- 70 zile cu cer senin;

- 125-135 kcal/cm an radiatie solara

- temperatura medie anuala: 11grade C, 11.4 grade C:

- in ianuarie: -1grade C, -1.5 grade C

- in iulie: 21 grade C, 22 grade C

- cantitate redusa de precipitatii: vara

- evaporarea: mare de la suprafata apei favorizata si amplificata de vanturile puternice si frecvente.

 

Teritoriul este cuprins intr-o regiune caracteristica unui regim eolian foarte activ in sens de manifestare a Crivatului care iarna coboara temperatura, spulbera zapada, dezvelind culturile de toamna, iar vara mareste considerabil evaporarea apei din sol.

 

Din punct de vedere al retelei hidrografice, comuna este sarac reprezentata, fiind caracterizata de existenta unor derele cu debite mici. Localitatea Casimcea este strabatuta de la nord la sud de paraul Casimcea, care se varsa in lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea.    Localitatea Rahman este strabatuta de paraul Topolog. Rezervatie naturala "Valea Mahomencea" pe o suprafata de 1029.08 ha situata pe teritoriul comunei Casimcea.

Personalitati din comuna Casimcea

ION JALEA (1887 - 1983)

 

Ion Jalea s-a nascut in comuna Casimcea, jud. Tulcea, la 19 mai 1887. Intre anii 1903-1907, a urmat cursurile Scolii de arte si meserii din Bucuresti, absolvind in 1911 studiile la Scoala Belle-Arte. Intre anii 1915-1916 isi continua studiile in Franta, iar in august 1916, revine in tara chemat sub arme. Pleaca pe front in Moldova unde este ranit (Marasesti, august 1917) si i se amputeaza bratul stang. Dupa 1918 se reintoarce la Paris, frecventand, in continuare, atelierul lui Bourdelle. In 1923 revine in  tara, iar in 1926 deschide o expozitie personala la "Caminul Artelor" din Bucuresti.

 

Este prezent in mari confruntari expozitionale internationale organizate la Paris, Barcelona, Bruxelles si Haga, New York, Pekin si Tokio. Din 1957 este membru corespondent al Academiei Romane, iar din 1957, presedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. I s-au decernat titluri de Maestru Emerit al Artei si Artist al Poporului.    In luna august 1968 se inaugureaza la Muzeul de Arta din Constanta sectia "Ion Jalea", grupand 108 lucrari de sculptura si grafica.

 

Pentru Tulcea, realizeaza statuia ecvestra a domnitorului Mircea cel Batran (1972), amplasata in piata cu acelasi nume din centrul orasului. Moare la 10 noiembrie 1983, la varsta de 96 de ani.

 

MIRCEA  IOAN - CASIMCEA

 

S-a nascut la 4 noiembrie 1936, in comuna Casimcea, numele lui fiind Ioan Mircea, iar pseudonimul Casimcea.
Parintii: Gheorghe Ioan si Dumitra Bucatica, ambii invatatori.

 

Scoala primara o face in comunele Dulgheru si Gura Dobrogei din judetul Constanta, cursurile gimnaziale in comuna Cogealac si Constanta, termina Liceul/Colegiul National "Mircea cel Batran" din Constanta; urmeaza Institutul de Biblioteconomie din Bucuresti, apoi Facultatea de Litere din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Detine functia de: Bibliograf, Bibliograf sef, director al Bibliotecii Raioanele/Municipale din Turda, in prezent numita "Teodor Murasanu; Presedinte al Comitetului de Cultura si Arta al municipiului Turda; secretar literar si director al Teatrului de Stat/Municipal din Turda.

 

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, din februarie 2000.

Debutul in presa literara il are in 1967, in Tribuna; redactor sef Dumitru Mircea.

Debut editorial Colonia, 1982.

Premii literare obtinute: Concursul National de Proza scurta si Eseuri "Pavel Dan" (Cluj-Napoca) - premiul I.
Colaborari si publicatii: Tribuna, Steaua, Cetatea Culturala, Orasul, Luceafarul, Literatorul, Ex Ponto, Agora si multe altele
lte semnaturi: Mircea Ioan, Ion Mircea, Minu Rocea, Cronicar, M. Ioan.

Personalităti ale comunei Casimcea

JALEA  ION - Sculptor. Membru al Academiei Romane (n. 19 mai 1887, Casimcea, jud. Tulcea - d. 1983)
NICOLAE AVRAM - Dr. inginer in atiinta si ingineria metalelor (n. 15 sept.1941, Casimcea, jud. Tulcea)
OLARIU-UNGUREANU ANA - Dr. in stiinte medicale (n. 11 martie 1922, Casimcea, jud. Tulcea)
LAZAR  ANTON - Pictor (n. 5 mai 1919, Casimcea, jud. Tulcea)
VAJLAC EUGENIA - Profesor, poet
MIRCEA IOAN CASIMCEA - Scriitor (n. 04 noiembrie 1936, Casimcea, jud. Tulcea)

Istoric

Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna Casimcea este compusa din sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

 

Numele localitatii Casimcea il intalnim in mai multe mentionari documentare, si anume in defterul din 1543, sub forma de doua sate apropiate, cu toponimele turcesti: Kara-Kasim (pamantul lui Kasim) si Abdul-Kasim, care mentioneaza localitatile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau populatiei colonizate de Imperiul Otoman. Intr-un alt defter otoman din 1584, intalnim iarasi Casimcea ca doua sate distincte foarte apropiate.

 

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, harta austriaca din 1790 trece satul sub denumirea de Kusimga, iar harta militara rusa din 1828 noteaza asezarea Kasumota Noua si Kasumota Veche.

 

La mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad, in calatoria sa prin Dobrogea, gaseste satul sub denumirea de Kqasimlcha. In fine, Fondul Tapiurilor otomane aminteste asezarea Casimcea.

 

La inceputul secolului al XX-lea populatia localitatii era de 1088 suflete din care 810 romani, 245 bulgari, 15 gagauti (turci crestinati), 11 tigani crestini, 1 grec, 5 armeni, 1 german, toti acestia locuind in 439 de case si 26 bordeie.

 

Scoala din Casimcea a fost fondata in 1886, iar biserica cu hramul Sf. Dumitru s-a ridicat in 1900.

 

Primul invatator a fost Radu Moroianu absolvent al Scolii normale din Brasov in anul 1880. din anul 1927 in cadrul scolii functiona si un cerc cultural condus de Ion Carnu. In 1939 se va infiinta Caminul cultural "Sculptorul Ion Jalea".
Mica industrie a fost reprezentata de moara cu darac a lui Ioan Nistor care dupa nationalizare a devenit moara de stat "11 Iunie", de moara lui Liviu Teodoru, de doua mori de vant, doua mori de apa si de sifonaria lui Mircea Oprisan.

 

In razboiul intregirii neamului 1916-1918 s-au jertfit 53 eroi, iar in al doilea razboi mondial, 23 eroi. Numele acestora sunt incrustate pe monumentul eroilor ridicat in 1995 prin contributia medicului Rasnoveanu Nicolae si a primarului Capatana Ion

 

Dupa reunirea Dobrogei cu Romania, in 1878, Casimcea devine comuna cu satul Ali-Fakih (Ali Evlaviosul) astazi  Razboieni in compunerea caruia a intrat mai tarziu si catunul Ciaus-chioi (satul sergentului).

 

La inceputul secolului al XX-lea, satul Razboieni avea o populatie de 241 persoane, din care: 125bulgari, 78 turci, 21 gagauzi si 17 romani, iar Ciauschioiul avea 242 tatari, 6 turci si 2 armeni.

 

Satul Corugea, este amintit pentru prima data in defterul otoman din 1573 sub denumirea de Koruca-Kasim, iar harta austriaca din 1790, noteaza satul sub denumirea de Karanga. Fondul Tapiurilor otomane in a doua jumatate a secolului al XIX-lea aminteste de Koruca.

 

In anul 1899, la Corugea se ridica prima scoala romaneasca, iar in sat locuiau numai romani in numar de 579.
Satul, mentionat in documente cel mai adesea Corudgea, este situat pe malul stang al raului Topolog, denumirea este de origine taraneasca, si se trage de la secarea raului, fiind tradusa "sec, fara apa".

 

Satul Rahman se traduce din limba tatara prin "Dumnezeu". Acesta este asezat in apropierea raului Topolog, si il gasim mentionat pentru prima data la sfarsitul secolului al XVI-lea, intr-un registru otoman, sub denumirea de Rahman-Bey. Astfel denumit il mai intalnim in harta austriaca din 1790, in harta militara rusa din 1828.

 

La inceputul secolului al XX-lea satul era intr-o stare jalnica, in localitate traind populatie de origine romana in numar de 666 locuitori, iar prima scoala romaneasca este fondata in 1885.

 

La sud de Rahman, intalnim localitatea Haidar care aparea pentru prima data sub denumirea de Haydar, modificandu-se in Gaida, cum il gasim pe harta austriaca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

 

Dupa incheierea Razboiului Crimeii, tatarii vor repopula satul, dar din pacate ei parasesc asezarea dupa 1878, in locul lor asezandu-se populatie de origine romana. La inceputul secolului al XX-lea satul era slab populat, traind 331 persoane.

 

Satul Cismeua Noua este intalnit pentru prima data sub denumirea de Ramazan-Kioi tradus din limba turca "Satul Postului" (Ramazan-post, Kioi-sat).

 

Satul a suferit mari distrugeri dupa invaziile cercheze din secolul al XIX-lea. Dupa 1878 populatia de origine musulmana va parasi localitatea, in sat traind la inceputul secolului a XX-lea doar 208 locuitori de origine romana.

Situri arheologice din comuna Casimcea

Villa rustica - epoca romana - sat Casimcea, comuna  Casimcea, la 2.5 km S de sat, pe terasa de pe malul drept al paraului Casimcea, la S de DJ Casimcea-Sarghiolul de Deal.

Villa rustica - epoca romana - sat Casimcea, comuna  Casimcea, la 300m de sat.
Necropola - epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, la N de sat, Dealul "Coltunii Dulbencii".

Asezare - sec. XVIII si epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, la N de sat,Dealul "Colţunii Dulbencii".
Asezare - sec I-III p. Chr. Epoca romana - sat Casimcea, comuna Casimcea, "Dealul Lexanului".
Tumului - epoca antica - sat Casimcea, comuna Casimcea, pe intreg teritoriul comunei.
Asezare getica - latene - sat Rahmanu, comuna Casimcea, la 1 km NE de satul Rahmanu.
Asezare romana - epoca romana tarzie - sat Rahmanu, comuna Casimcea, la 2 km de satul Rahmanu.
Asezarea de la "Baba Ceair" - epoca romana tarzie - sat Razboieni, comuna Casimcea, la 200m NE de sat, "La Baba Caira"