Primăria comunei Babadag

Vizitați site-ul web al primăriei la adresa www.primaria-babadag.ro.

Prezentare

Asezata la rascrucea a doua drumuri, dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagra strabatand Europa centrala iar celalalt porturile Meditarenei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a harazit Dobrogei de-a lungul timpului o soarta zbuciumata. Astfel, rar se poate intalni un colt de pamant care, pe o intindere atat de mica, sa fi avut o istorie atat de bogata si zbuciumata ca Dobrogea iar aceeasi soarta a impartasit-o si Babadagul cu locuitorii sai de-a lungul mileniilor!

 

Turistul dornic de a descoperi locuri noi sau de a reveni in locurile care i-au desfatat inima si trupul este binevenit, fiind intampinat, aici, « de pamantul care rodeste primavara si de oameni care te asteapta cu piine si sare ».

 

Orasul Babadag este asezat la 37 km de municipiul Tulcea, in judetul cu acelasi nume, situat pe malul lacului Babadag, in depresiunea cu acelasi nume, la poalele dealurilor impadurite Coiun Baba (tatal oilor). Sultan Tepe (dealul Sultan) si lanik Bair (dealul Ars), asezarea lasand impresia unei localilali montane in miniatura.

 

Teritoriul administrativ al orasului Babadag se intinde pe o suprafala de 12.188,03 ha.

 

Suprafata terenului situat in intravilanul localilatii este de 602,13 ha iar in extravilan este de 11.585,90 ha. Din totalul teritoriului administrativ al localitatii Babadag, suprafata agricola este de 3.831,39 ha. terenul arabil in suprafata de 2.863,03 ha, iar padurile ocupa 4.668,24 ha.

 

Populatia orasului Babadag este de 10.037 locuitori din care 8.466 romani, 1.289 turci, 168 rromi, 37 lipoveni si 77 alte nationalitati.

 

Clima este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiuneapârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitică și calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadaglacul Razelm, dealul Coiun Baba (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și lanik Bair.

Istoric

Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă romană numită Vicus Novus, menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).Prima atestare documentară este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind Babadag (Muntele Tatălui).

 

Pentru o perioadă orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare.În perioada 1677-1678, reședința pașei s-a mutat de la Silistra la Babadag.

 

În felul acesta, importanța Babadagului ca reședință a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu aceasta amestecul pașei din Babadag în politica internă a celor două țări române. 

 

sec. XI i.Hr. pana in sec. VII i.Hr. - cea mai veche descoperire arheologica de pe teritoriul orasului este o asezare intarita care atesta faptul ca zona a fost locuita continuu, obiectele descoperite aici datand din perioada timpurie a epocii Hallstatt.
178 - prima atestare a Babadagului care a fost identificat cu anticul Vicus Novus;
sec. I-IV d.Hr. - Babadagul de astazi devenise un vicus(sat);
587 - Vicus Novus dispare din istoria scrisa pentru mai bine de sase secole urmare a devastarii zonei de catre avari;
1262- o colonie de circa 10.000 - 12.000 de turci sub conducerea dervisului Baba Sari Saltuk s-a stabilit in nordul Dobrogei;
1280 - Baba Sari Saltuk impreuna cu turcii selgiuzi si-au adus turmele de oi si capre pe teritoriul Dobrogei;

sec. al XV-lea - orasul Babadag este un important centru de depozitare a sarii marine din apa lacurilor Babadag;
1417 - in urma luptelor grele dintre Mircea cel Batran si turcii, acestia din urma isi intind stapanirea pana la gurile Dunarii, orasul devenind locul de adunare al ostirilor de invazie;
1484 - Sultanul Baiazid al II lea a poruncit sa se construiasca un frumos mausoleu pentru Baba Sari Saltuk;
1557 - solul polon Erasm Otwinowski semnala la Babadag "un loc de inchinaciune idolatra la mormantul unui dervis sau calugar turc";
1587 - cetele cazacesti au ars si distrus un insemnat castel turcesc din Babadag;
1594 - Cronica lui Baltazar mentioneaza un atac al detasamentului transilvanean comandat de generalul Kirali Albert asupra orasului;
1596 - Letopisetul Cantacuzinesc mentioneaza atacarea Babadagului si de "haiducii" lui Mihai Viteazu;
1598 - acelasi Letopiset Cantacuzinesc mentioneaza ajutorul dat de beiul din Babadag impotriva lui Mihai Viteazu;
sec. al XVII- lea - potrivit calatorului turc Evila Celebi, prima asezare a coloniei turcesti a purtat numele conducatorului lor Baba - Saltuk, schimbat apoi, dupa distrugerea mormantului acestuia de catre crestini in Babadag, adica "Muntele tatalui" sau "Muntele stramosului";
jumatatea sec. al XVII-lea - din informatiile obtinute de la Evila Celebi reiese faptul ca pasa din Silistra poseda feude intinse in partile Babadagului;
1625 - Radu Popescu Vornicul in "Istoriile domnilor Tarii Romanesti" arata cum schimbarea domnilor era la bunul plac al pasei din Babadag; 
1641 - misionarul catolic Pietro Diodato Baksic nota cu "dervisii din Babadag venereaza un mormand sacru ... al lui Sara - Saltuk Baba";
1673 - Letopisetul Cantacuzinesc relateaza aranjarea la Babadag, ca domn in Tara Romaneasca a lui Gheorghe Duca;
1677 - Palatinul de Kulmie, ambasadorul Poloniei mentioneaza orasul ca fiind "destul de mare, asezat intre munti, dar fara ziduri si nici intariri imprejur";
1678 - resedinta pasei s-a mutat de la Silistra la Babadag;
1688 - are loc interventia saraschierului (generalisim) din Babadag, pentru recunoasterea ca domn in Muntenia a lui Constantin Brancoveanu;
sec. al XVIII - lea - orasul Babadag este mentionat ca centru important al resedintei saraschierului unde se duc tratative diplomatice;
1705 - solia principelui Transilvaniei Francisc Rakoczi al II - lea vizita orasul dobrogean unde era resedinta serdarului (comandantul) de Babadag, Iusup - Pasa;
1739 - cartierul general al armatei turcesti se afla la Babadag, unde se poarta tratative intre ambasadorii puterilor in privinta Marii Negre;
1768 - 1774 - razboiul ruso - turc; 
1771 - trupele turcesti au iernat in tabara de la Babadag;

1774 - prin pacea de la Cuciuc - Cainargi din Dobrogea de sud, Moldova si Tara Romaneasca ramaneau sub suzeranitatea turceasca recunoscandu-li-se rusilor dreptul de control si aparare a romanilor contra abuzurilor turcesti;
1777 - prin hrisov domnesc, Alexandru Voda Ipsilante darui bisericilor din Babadag si Bogazchioi (Cernavoda) cate 25 de taleri pe an din venitul vamilor;
1872 - un act al Tribunalului din Babadag mentioneaza ultimul pasa: Hasan Pasa;
1877 - 1878 - razboiul dintre Rusia si Imperiul Otoman;
1878 - prin pacea de la San Stefano Dobrogea este anexata Rusiei in vederea efectuarii schimbului cu Romania pentru Basarabia sudica;
1878 - prin pacea de la Berlin Dobrogea revenea Romaniei;
1916 - are loc ocuparea Dobrogei de catre bulgari;
1918 - Dobrogea era eliberata;
1939 - a inceput al II - lea Razboi mondial;
1940 - trupele germane au intrat in Romania ocupand - datorita pozitiei sale geografice - nordul Dobrogei;
1945 - prin intelegerea de la Yalta Romania a fost lasata la discretia Uniunii Sovietice;
1946 - instaurarea regimului comunist;
1947 - 1953 - in oras a functionat o organizatie subversiva, compusa din 33 de partizani;
1951 - a inceput colectivizarea si in Babadag;
1957 - a avut loc arestarea organizatiei;
1989 - rasturnarea dictaturii personale a lui Nicolae Ceausescu.

Economie

Pana la inceputul deceniului al cincilea din secolul XX, economia Babadagului a avut un pronuntat caracter agrar, principalele bogatii fiind solul si padurea. Industria era reprezentata prin intreprinderi mici iar agricultura detinea un important sector economic pana in anul 1989.

 

In prezent, pe raza orasului Babadag functioneaza un numar de 184 societati comerciale avand variate obiecte de activitate. Astfel, printre cele mai cunoscute sunt:

Bănci

Raiffeisen Bank SA
Str. Republicii nr. 56
Tel:0240 - 561043, 0240 – 561534

Comerț

Electiv Sanitas SRL - Tel: 0240 - 562606
GalCom SRL - Tel: 0240 - 56111
Parmac Com SRL - Tel: 0240 - 562675
Perla SRL - Tel: 0240 - 562508
Socomat SRL - Tel: 0240 - 561120, 0240 – 562116

Construcții

Alex SRL - Tel: 0240 - 561201
Condor SRL - Tel: 0240 - 561049, 0240 - 561644
Constructorul Cris SRL - Tel: 0240 - 562827
PGH Construct Com SRL - Tel: 0240 – 561713

Exploatare piatră

Carpat Agregate SA - Tel: 0724-551652

Fasonat piatră

lulius Group SRL - Tel: 0722-634333

Întreprindere de morărit și panificație

Deltapan SA - Tel : 0240 - 561539 ; 0240 - 562482 : 0240 – 561452

Îmbunătățiri funciare

Anif si Snif SA - Tel : 0240 – 561387

Geam termopan

MlMP SA - Tel : 0240 – 561002

Viticultură

Vitis SA - Tel : 0240 - 561712

Educație

De peste opt decenii legea invatamantului prevedea obligativitatea invatamantului primar. Pana la terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Babadagul era o comuna a carei populatie era formata din agricultori si crescatori de animale, pescari si pietrari, unii dintre ei analfabeti.

 

In anul 1953 scoala mixta de 7 ani s-a transformat in liceu prin adaugarea primei clase a VIII - a, liceu care isi continua activitatea pana astazi. Pe langa liceu functioneaza 3 scoli generale, 3 gradinite si o scoala profesionala - componenta a liceului transformat in grup scolar in care an de an se formeaza si se pregatesc noi generatii de copii pentru a face fata tumultoasei vieti care ii asteapta la maturitate.

Grădinițe

Gradinita nr.1 - Str. Aurel Vlaicu nr.3

Gradinita nr.2 - Str. Republicii nr. 198

Gradinita nr.3 - Str. Florilor nr.5, Tel: 0240 – 562081

Școli

Scoala Generala nr.1 "Mircea cel Batran"
Str. Cabanei nr.6
Tel: 0240 – 561413

 

Scoala Generala nr.2 cu clasele I - VIII
Str. Republicii nr. 184

Tel: 0240 – 561444


Scoala Genarala nr.3 "Constantin Brancoveanu"
Str. Heracleea nr. 15
Tel: 0240 - 561272 

 

Grupul Scolar "Dimitrie Cantemir"
Str. Aurel Vlaicu nr.3
Tel: 0240 - 561334

Sănătate

Una dintre dorintele arzatoare a celor care au locuit si locuiesc in Babadag este sa beneficieze de ocrotirea sanatatii. In acest sens, in ultimul secol s-au luat o serie de masuri in vederea realizarii acestui obiectiv. Astfel, din anul 1895 fiinteaza Spitalul orasenesc, in anul 1950 ia fiinta un dispensar si o casa de nasteri, din 1960 Policlinica, din 1980 functioneaza pana in prezent un centru de neuropsihiatrie iar alte unitati sanitare care functionau pana in unul 1989 au fost inchise sau reorganizate datorita fondurilor banesti tot mai mici alocate pentru asistenta sanitara a populatiei.

 

Totusi, pe raza localitatii continua sa functioneze spitalul orasenesc cu urmatoarele sectii: boli interne, urgente si pediatrie. De asemenea actul medical este infaptuit de o retea de medici de familie care completeaza sistemul de stat.

 

SPITALUL ORASENESC BABADAG

Str. Heracleea nr.10
Tel: 0240 - 562115

 

POLICLINICA

Str. Heracleea nr.23

 

SUBSTATIA DE AMBULANTA BABADAG

Str.Heraeleea nr.41
Tel: 0240 – 561821

Turism

Turismul inseamna sanatate, reconfortare, contact direct cu natura, cultura si educatie si tot ceea ce omul a adaugat frumusetilor naturii. In acest sens, centrul orasului Babadag ofera cateva obiective interesante:

Geamia datand din anul 1609, in curtea careia se afla mausoleul ctitorului Gazi Ali - Pasa si cismeaua Kalaigi, Monumentul inchinat memoriei eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale prin contributia locuitorilor si instalat in parcul orasului, iar in apropiere, pe strada Macin,mausoleul lui Sari Saltuk Dede, conducatorul turcilor selgiucizi din a doua jumatate a secolului XIII.

 

Celor dornici de drumetie sau de a petrece clipe placute in mijlocul naturii, urmand DN 22A spre Constanta, la circa 2,5 km de iesirea din oras, ascuns intre copaci li se descopera popasul turistic  «Doi iepurasi», prevazut cu dotarile necesare satisfacerii gusturilor turistilor obisnuiti cu astfel de popasuri, respectiv: restaurant, bar, salon si terasa.

 

Geamia turceasca si Mormantul lui Ali Gaza-Pasa - Monument istoric si de arhitectura religioasa situat in centrul orasului, datand din epoca medievala. Constructia finalizata la sfarsitul secolului al XVII-lea atinge o inaltime de 23 m (minaretul), cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romana.

 

Casa Panaghia - se afla in imediata apropiere a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, posibil mai veche decit geamia, a fost initial casa de rugaciuni, apoi sediu al seminarului musulman.

 

Cismeaua Kalaigi - Monument istoric - Din epoca medievala. Cismea situata in centrul orasului, sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII .

 

Casa Panaghia, construita la inceputul sec. al XIX-lea . Expune lucrari de arta decorativa, arta orientala, piese vestimentare, obiecte de arama, obiecte de podoaba.

 

Mausoleul lui Sari Saltuk Dede - Monument comemorativ - epoca medievala. Edificiu situat pe strada Macin, datand din sec.XV.

 

Cetatea  Enisala (Yeni-Sale) – situata la aproximativ 7 km spre Enisala, construita probabil intre secolele XIII si XIV.

 

Fortificatia Romana de la Babadag - Tapraichioi - Cinci km nord de Babadag unde soseaua traverseaza lacul cu acelasi nume ca al orasului, in punctul numit " Topraichioi " sapaturile arheologice efectuate intre anii 1978 -1983 au dat la iveala o mica fortificatie romana. Cele 2.000 de monede precum si ceramica descoperita aici dateaza vestigiile intre anii 370-450 e.n. Fortificatia a fost ridicata probabil de imparatul Valens in scopul protejarii podului de trecere si-a intersectiei rutiere din acest loc, unde raul Taita se varsa in lacul Babadag. 

 

Rezervatia botanica Korum Tarla

 

Lacul Babadag - face parte din Complexul lagunar Razim - Sinoe, inclus in aria de protejare a Zonelor Umede, Lacul din cariera de piatra.

 

În centrul orașului se găsește Geamia Gazi-Ali-Pasa și cișmeaua Kalaigi. Pe strada Măcin se află mausoleul lui Sari Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este Muzeul de Artă Orientală, găzduit de clădirea „Panaghia", din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei fortărețe romane din secolele IV-V dHr.

Monument istoric si de arhitectura religioasa situat in centrul orasului Babadag, datand din epoca medievala. Geamia a fost ridicata in 1609 (1610).

 

Geamia este cunoscuta ca "un interesant monument de arta musulmana. Construita din piatra fatuita, pe un plan dreptunghiular, este prevazuta cu un monumental pridvor pe arcade si un minaret inal de 21 m …". Este cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din tara noastra. In cadrul sapaturilor arheologice intreprinse in actualul perimetru al curtii geamiei, a fost descoperit un edificiu monumental – caravenserai (han) , ce a functionat in secolele XVII-XIX. Geamia lui Ali Gaza-Pasa face parte dintr-un ansamblu istoric medieval, ce gazduieste colectii de arta orientala decorative.

 

La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lânga localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetății numită local Heracleea, de fapt o cetate genoveză (numită probabil Bambola sau Stavrichi) construită la sfârșitul secolului al XIII-lea și care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea – prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupată de o garnizoană a Țării Românești și ulterior ucerită de către otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzându-și treptat importanța în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată.

 

În prezent, turiștii care vizitează Babadagul dispun de următoarele posibilități de cazare: Cabana Babadag , hotelul "La Parmac" și Popasul "Doi Iepurași" (la 6 km., pe drumul E87).

Fortificatia Romana –Babadag Fortificatia Romana de la Babadag este situata la 5 km nord de Babadag (la 250 m de km 30 al DN 22) unde soseaua traverseaza lacul cu acelasi nume ca al orasului, in punctul numit «Topraichioi».

 

Sapaturile arheologice efectuate intre anii 1978 -1983 au dat la iveala o mica fortificatie romana.
Cele 2.000 de monede precum si ceramica descoperita aici dateaza vestigiile apartinand epocii romano-bizantine (sec. IV - V).

 

Fortificatia a fost ridicata probabil de imparatul Valens in scopul protejarii podului de trecere si-a intersectiei rutiere din acest loc, unde raul Taita se varsa in lacul Babadag.

 

Casa Panaghia – Babadag

Situata in vecinatatea imediata a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, Casa Panaghia este construita in stilul arhitectonic al Babadagului de altadata.Expozitia de Arta Orientala organizata in Casa Panaghia, prezinta piese ce apartin artei populare traditionale a turcilor si tatarilor din Dobrogea, dar si piese ce apartin artei orientale realizata in manufacturi si, ulterior, industrial.Arta populara a turcilor si tatarilor din Dobrogea (tesaturi, broderii, piese de port, podoabe, vase de arama pentru uz cotidian si pentru diferite ceremonialuri) reflecta originile sale orientale.

 

Cismeaua Kalaigi - Babadag

Monument istoric ce dateaza din epoca medievala. Cismeaua este situata in centrul orasului Babadag, in curtea geamiei, la intrarea in aceasta, fiind sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII .   Cismeaua capteaza un izvor natural si era folosita pentru spalarea mainilor pelerinilor.  

 

Turbeaua lui Sari Saltuk din Babadag

Turbeaua lui Sari Saltuk este un monument foarte important pentru lumea musulmana.  

 

Babadag Cetatuie

Situl arheologic se afla la cca. 2,5 km NE de orasul Babadag, pe malul lacului cu acelasi nume, la circa 30 m stanga de varsareaparauluiTabana.Asezarea ocupa un promontoriu cu vizibilitate perfecta asupra lacului si a zonei ocupate in prezent de oras. Pozitia strategica este intarita si de prezenta vaii probabil inundabile si mlastinoase in trecut. Accesul devenea si mai greu datorita construirii unei fortificatii compuse dintr-un sant si un val care o inconjurau.

 

In prezent, din asezare se pastreaza doar o portiune ingusta orientata NV-SE, lunga de aproximativ 200 m si lata de 30 m, inaltimea falezei masurand peste 20 m. Prabusirea tot mai rapida a asezarii este determinata de cresterea apelor lacului Babadag care sapa in masivul promontoriului de loess. In prezent,situl ocupa o suprafata de aproximativ 2 ha.Cercetarile arheologice au identificat mai multe niveluri de locuire care au fost impartite pe baza caracteristicilor stilistice ale ceramicii in trei faze de locuire.

 

Cele mai numeroase complexe sunt gropile, in majoritatea lor tronconice, locuintele de suprafata se pastreaza sub forma unor podele de lut galben tasat pe care se aflau bucati din peretii prabusiti si bordeie de forma rectangulara, cu dimensiuni variate, ce corespund nivelurilor mai vechi de locuire. Foarte importanta este si fortificatia compusa dintr-un sant adanc de 4-5 m, lat de 12 m si un val, plasat la exterior fata de sant, pastrat la o inaltime de aproximativ 4 m care avea in structura sa un miez din lespezi de piatra.

 

Descoperirile din acest sector au condus la ipoteza conform careia fortificatia a fost ridicata si abandonata in timpul celei de a treia faze a culturii Babadag.Materialul arheologic majoritar este reprezentat de ceramica (vase bitronconice, vase sac, cani, cesti, strachini, pixide etc.). Obiectele din metal sunt reduse numeric, dintre ele putem enumera: doua fibule din bronz cu nodozitati (una din ele nu s-a pastrat), o fibula din bronz cu piciorul in forma de scut beotic, un varf de sageta din bronz, un cutit din bronz, doua seceri din fier, cutite din fier, zgura din fier etc. Trebuie precizat ca obiectele din fier au aparut aproape exclusiv in nivelurile atribuite fazei a treia a culturii. Un caracter special in cadrul descoperirilor il au si cele doua „truse de magicieni" ce contin numeroase si statuete antropomorfe facute din lut.

 

Cronologia sitului se desfasoara pe intreaga perioada de evolutie a culturii Babadag in perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului XI a.Chr si inceputul secolului VII a.Chr. In partea de SV a promontoriului a fost decoperita si cercetata partial o necropola de inhumatie din sec. XII-XIV cu defunctii depusi in pozitie decubit dorsal, orientati SV-NE.

 

Cismeaua Kalaigi – Babadag

Monument istoric ce dateaza din epoca medievala. Cismeaua este situata in centrul orasului Babadag, in curtea geamiei, la intrarea in aceasta, fiind sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII. Cismeaua capteaza un izvor natural si era folosita pentru spalarea mainilor pelerinilor. 

 

Giamia turceasca si Mormantul lui Ali Gaza-Pasa – Babadag

Monument istoric si de arhitectura religioasa situat in centrul orasului Babadag, datand din epoca medievala.Geamia a fost ridicata in 1609 sau 1610. In ceea ce priveste momentul constructiei, datele difera, dar diferanta este de numai un an.Geamia este cunoscuta ca "un interesant monument de arta musulmana. Construita din piatra fatuita, pe un plan dreptunghiular, este prevazuta cu un monumental pridvor pe arcade si un minaret inal de 21 m …".

 

Este cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romana.In cadrul sapaturilor arheologice intreprinse in actualul perimetru al curtii geamiei, a fost descoperit un edificiu monumental – caravenserai (han) , ce a functionat in secolele XVII-XIX.Geamia lui Ali Gaza-Pasa face parte dintr-un ansamblu istoric medieval, ce gazduieste colectii de arta orientala decorative.